Quo Vadis 2022: Asigurările private de sănătate, soluție pentru finanțarea sănătății
București, 11 februarie 2022– Stabilirea principiilor unui „roadmap” (foaie de parcurs) care să aibă ca obiectiv accesul cât mai multor români la asigurările de sănătate private. Aceasta a fost ineditul rezultat al dezbaterilor care au avut loc în cadrul conferinței „Quo Vadis 2022! - Asigurările private de sănătate, soluție pentru finanțarea sănătății”, organizată în format online de Institutul de Studii Financiare împreună cu DC Media Group.
La eveniment au participat reprezentanți la cel mai înalt nivel din partea Autorității de Supraveghere Financiară, Ministerului Sănătății, Institutului de Studii Financiare, Parlamentului României, Curții de Conturi, organizațiilor profesionale din sectorul asigurărilor, dar și manageri ai unor companii importante din domeniul sănătății și din piața asigurărilor.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, a prezentat în deschiderea conferinței o imagine clară a pieței asigurărilor din România. În ceea ce privește asigurările sociale de sănătate, președintele ASF a arătat că acestea se află într-un stadiu incipient, având astfel nevoie de măsuri de sprijin. Cu această ocazie, Nicu Marcu a lăudat eforturile ISF făcute în domeniul educației financiare, considerată o soluție obligatorie pentru dezvoltarea pieței asigurărilor, și a încurajat specialiștii Institutului să-și asume teme de cercetare.
„În comparație cu alte țări, România este într-un stadiu incipient în ceea ce privește evoluția asigurărilor sociale de sănătate. În anul 2019, totalul primelor subscrise ale asigurărilor de sănătate private erau de 380 de milioanede lei, în 2021 au ajuns la 500 de milioane de lei. Au crescut, dar ca procent din totalul asigurărilor de sănătate este unul mic. Procentul asigurărilor, în general, ca parte din PIB-ul României este destul de mic. De ce lucrurile sunt la un nivel atât de redus? Eu cred că, după aproape doi ani de mandat și din dezbaterile și analizele pe care le-am făcut, ar fi din cauza faptului că educația financiară este precară. Prin ISF, prin noi, prin dumneavoastră, trebuie să încercăm să facem mult mai multe lucruri, astfel încât să educăm oamenii să conștientizeze că, la un moment dat, au nevoie de această asigurare de sănătate, nu doar ca o variantă la finanțarea sănătății în România, dar și ca un necesar al lor pentru a-și asigura un serviciu medical de calitate. (...) Aș vrea să subliniez că apreciez foarte mult munca Institutului de Studii Financiare. Pe măsură ce trece timpul, este o muncă din ce în ce mai complexă. Aș vrea ca 2022 să fie un an nu numai al subiectelor de dezbatere, dar și un an al cercetării. În acest sens, aș vrea să sugerez conducerii și personalului Institutului de Studii Financiare ca, împreună cu alte instituții, să abordăm diverse teme de cercetare, astfel încât să ajutăm la politicile publice pe care România trebuie să le dezvolte.”, a declarat Nicu Marcu.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a pus un diagnostic rapid situației asigurărilor de sănătate private și a avansat ideea realizării unei foi de parcurs de către Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul de Finanțe, cu CNAS și cu reprezentanții sectorului privat.
„Din păcate, în România s-a dezvoltat exclusiv piața abonamentelor de sănătate, mai puțin asigurările private de sănătate, tocmai din cauza impreciziei în a stabili care dintre serviciile medicale ar putea să fie subiectul acestui tip de asigurări și aici cred că Ministerul Sănătății, împreună cu CNAS, cu reprezentanți ai companiilor de asigurări și cu reprezentanții Ministerului de Finanțe ar trebui să stabilească un roadmap. Eu asta mi-aș dori, să facem un drum de parcurs, într-o perioadă de timp definită, încât să putem să aducem și bani noi în sănătate, pentru că toată lumea așteaptă creșterea procentului din PIB din partea bugetului de stat sau a bugetului de sănătate gestionat de CNAS, dar, în mod evident, bani noi trebuie să vină și din zona asigurărilor private și lucrul ăsta va duce o mai bună accesibilitate și la creșterea calității serviciilor de sănătate. M-aș bucura dacă la sfârșitul conferinței ați putea să stabiliți măcar principiile unui asemenea roadmap. Sigur, trebuie să existe discuțiile tehnice aprofundate pentru a avea un document care să fie aprobat și asumat, dar câteva obiective care trebuie atinse în perioada următoare ar putea să existe în urma conferinței. Am văzut că participarea este foarte valoroasă, așa că la sfârșitul zilei s-ar putea elabora un document de poziție.“, a propus Alexandru Rafila.
Cristian Roşu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a explicat cât de importante sunt asigurările de sănătate private pentru viitorul sistemului medical românesc. Indemnizațiile brute plătite anul trecut pe asigurările private de sănătate au fost de aproximativ 60 de milioane de euro, dar estimările arată că suma va crește an de an, așa că va putea reprezenta o soluție importantă de finanțare pentru sistemul de sănătate.
“Cum apetitul pe care îl sesizăm de câțiva ani prin procentele de creștere se menține în continuare în același trend, putem să facem o prognoză pentru anii care urmează. Putem să avem în vedere că vor fi sute de milioane de euro care vor intra în jocul economic și comercial al sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate va avea nevoie în permanență de surse suplimentare de finanțare atât pentru dotări, cât și pentru calitatea serviciilor. Toate aceste dotări sunt în trend cu evoluțiile tehnologice, din ce în ce mai scumpe și din ce în ce mai multe. Ca să ținem pasul cu ele avem nevoie de bani. Acești bani se găsesc în piață și noi avem datoria să încercăm să-i extragem și să-i direcționăm acolo unde este nevoie”, a declarat Cristian Roșu.
Președinte ISF și director al Direcției Generale de Asigurări din cadrul ASF, Valentin Ionescu a vorbit despre prioritățile Autorității de Supraveghere Financiară și despre misiunea ISF. Astfel, în ceea ce privește rolul ASF, cel mai important aspect avut în vedere este conduita companiilor de asigurări în general, cu un accent pus pe relația cu clienții.
“Avem 26 de companii de asigurări, aproximativ 270 de societăți de brokeraj, la ISF avem certificate circa 37.000 de persoane care pot lucra la aceste companii, persoane cu certificate active în piața de asigurări. Revenind la piața asigurărilor de sănătate, am avut anul trecut 20 de companii active autorizate de noi, din păcate numai cinci sau șase au contat cu adevărat pe această piață, sperăm ca și celelalte companii să subscrie cât mai multe contracte de asigurări anul acesta, astfel încât să se mențină creșterea din ultimii ani. (...) Nu tolerăm nicio abatere la riscurile de conduită, de la indicatorii de prudențialitate în ceea ce privește comportamentul companiilor de asigurare în piață. În egală măsură cu acțiunile de supraveghere și control intense, anul acesta va fi anul produselor facultative. Ne dorim foarte mult ca aceste produse facultative, atât din clasele de asigurări generale, cât și din clasele de asigurări de viață, să fie supuse unor procese riguroase de creare, testare, identificare corectă a pieței țintă, monitorizare post-vânzare, astfel încât să fie corelate pe întreg ciclul de viață cu interesele clienților. Numai în acest fel putem dezvolta produsele facultative și, nu în ultimul rând, aceste asigurări de sănătate.”, a declarat Valentin Ionescu.
Adrian Marin, președintele UNSAR și CEO Generali România, a apreciat inițiativa realizării unui roadmap pentru dezvoltarea pieței asigurărilor private de sănătate, a explicat care sunt provocările sectorului de asigurări și a anunțat care sunt demersurile pe care le face organizația pe care o conduce în domeniul educației financiare.
“Dezvoltarea pieței de asigurări de sănătate a avut o evoluție lentă până în 2016, când măsura de stimulare fiscală a determinat o creștere accelerată. Am aflat de la domnul președinte al ASF că am ajuns la 500 de milioane de lei, așa că am depășit un prag important de 100 de milioane de euro, în creștere, după părerea mea, de 9% față de 2020. Înțelegem că plățile au fost la 60 de milioane de euro, ceea ce arată o creștere de 40% a despăgubirilor. Acesta este rolul nostru, să subscriem și să sprijinim cu despăgubiri atunci când e cazul. Vedem o creștere a interesului și o tendință de diversificare a opțiunilor consumatorilor pentru asigurările voluntare de sănătate, ceea ce arată nevoia populației de soluții alternative, de acces la serviciile de sănătate, în special pentru intervenții chirurgicale, spitalizare, recuperare medicală“, a spus Adrian Marin.
În ceea ce privește educația financiară, pe lângă continuarea și extinderea parteneriatului cu ISF, UNSAR pregătește o serie de emisiuni TV și un videoclip, a cărui melodie, compusă pentru industria de asigurări, va putea fi ascultată și pe radio.
Vicepreședinte al UNSAR și CFO NN România, Gerke Anno Witteveen a arătat că piața românească a asigurărilor, atât de viață cât și de sănătate, are mult loc de creștere. În același timp, a atras atenția că, în comparație cu ceea ce se întâmplă în alte țări, destul de puțini români sunt conștienți de riscuri și aleg produse de asigurare. Vicepreședintele UNSAR consideră că societățile de asigurări trebuie să-și intensifice eforturile pentru a gândi și a oferi acele produse de care clienții au nevoie. Pe de altă parte, poate fi observată și o evoluție semnificativă în ultimii ani, un impuls fiind dat și de situația pandemică.
„În ultimii doi ani, clienții au fost mult mai interesați de asigurările de sănătate, iar aceasta este în același timp o provocare și o oportunitate pentru piața asigurărilor pentru că înseamnă că trebuie să ne adaptăm procesele și produsele. Dar interesul în creștere este și o oportunitate pentru că ne ajută să fim mai relevanți pentru clienți”, a explicat Gerke Anno Witteveen.
Digitalizarea joacă un rol extrem de important în dezvoltarea pieței asigurărilor și este încurajator că România stă bine la acest capitol, a mai arătat Gerke Anno Witteveen.
În ceea ce privește realizarea unei foi de parcurs, toți participanții la conferință au apreciat demersul, iar unii au avansat o serie de propuneri, cum ar fi definirea clară a serviciilor medicale furnizate de stat și de sectorul privat sau creșterea semnificativă a deductibilității pentru asigurările private de sănătate.